Desi documentarul acesta a aparut de vreun an, de-abia acum am inceput sa intrevad o raza de speranta in a descoperi un fir calauzitor despre daci.
Despre ce este vorba? O echipa de cercetatori a descoperit o epava a unei corabii antice in apele Marii Negre. Ei considera ca ar fi vorba despre o corabie greceasca. Dupa cum se stie, dacii faceau un comert asiduu cu coloniile grecesti de la malul Marii Negre. Marfurile de provenienta dacica erau apoi imbarcate pe corabii si trimise in Grecia. Daca echipa aceasta de cercetatori, cea care a facut acest documentar, va continua sa exploreze Marea Neagra, poate va descoperi si o epava in cala careia sa se afle si artefacte dacice. Iar atunci, poate (din nou "poate"), vom afla daca dacii aveau sau nu un alfabet propriu sau daca vorbeau/ scriau intr-o limba preromana; atunci Decebalus Per Scorilo nu va mai fi singurul text la care sa faca referire si un copil de scoala generala, poate...
De ce este atit de fascinanta aceasta descoperire a epavei? Pentru ca sub 1000 metri, in Marea Neagra, nu exista oxigen si, deci, toata nava s-a conservat INTACTA. (!!!)
Atita timp cit sute de scrieri si izvoare istorice cu privire la geto-daci au disparut sau au fost disparute ( o sa-mi permit sa redau un fragment din articolul Doamnei Aurora Petan aparut in revista Formula AS ), orice sursa arheologica este binevenita.
" Pierit-Au Dacii? de Aurora Petan
[...]
Informatiile despre daci reapar in preajma conflictului cu imparatul Domitian, cand batranul rege Duras ii cedeaza tronul lui Decebal. Evenimentele premergatoare cuceririi Daciei de catre romani, campaniile lui Domitian si ale lui Traian, infrangerea dacilor si intemeierea provinciei Dacia, colonizarea si organizarea provinciei, prazile imense luate de la daci - sunt evenimente care au avut parte de numeroase si detaliate consemnari in scrierile vremii. Ne-am fi asteptat ca numarul izvoarelor scrise din acea epoca, ajunse pana la noi, sa fie mult mai mare decat pentru epoci mai indepartate si mai nesigure. Si totusi... O bizara coincidenta a facut sa se piarda cam tot ce s-a scris despre daci si razboaiele lor cu romanii.
Dio Chrysostomos, exilat in Dacia din pricina urii lui Domitian, rechemat de Nerva si apoi foarte pretuit de Traian, a scris o istorie a Daciei intitulata Getica, pierduta astazi cu totul. Probabil scrierea sa infatisa cu mare precizie geografia, istoria si obiceiurile dacilor, precum si societatea dacica, pregatindu-se pentru razboaiele cu imparatul Domitian. O alta Getica a fost scrisa de Criton, medicul personal al lui Traian si martor ocular al evenimentelor din Dacia. Aceasta nepretuita lucrare prezenta, cu siguranta, campaniile lui Traian si furniza valoroase informatii cu privire la daci. Din aceasta scriere avem doar cateva foarte mici fragmente, citate de un autor tarziu. Al treilea martor ocular care a scris despre daci a fost insusi imparatul Traian. El a compus un jurnal de razboi intitulat De bello dacico ("Despre razboiul cu dacii"), in care a consemnat cu grija toate etapele si aspectele campaniilor sale. Si acesta este pierdut in intregime (au ramas doar cinci cuvinte, citate de un gramatic). Dupa intoarcerea triumfala la Roma, Traian a publicat un edict prin care dadea seama de toate operatiunile sale in Dacia si expunea bugetul cheltuielilor de razboi. Nici acest edict nu a ajuns pana la noi. Dar Traian a avut biografii sai, care au scris despre viata si faptele sale, deci si despre cucerirea si colonizarea Daciei. Cunoastem numele a cel putin patru istorici biografi, dar ale caror scrieri astazi sunt pierdute cu desavarsire. Pe langa acestia, Tacit insusi, marele istoric roman contemporan cu Traian, a scris o biografie a imparatului, dar care nu a ajuns pana la noi. Mai mult, in Istoriile sale, pastrate doar in parte, Tacit a scris mult despre daci, infatisand expeditia lui Traian, insa tocmai capitolele acelea s-au pierdut. Pliniu cel Tanar, prieten apropiat al lui Traian, a scris si el pe larg, intr-o istorie a epocii sale, despre cucerirea Daciei si intemeierea provinciei. E posibil chiar sa-l fi insotit pe ilustrul sau prieten in Dacia si sa fi fost martor la evenimente. Dar si aceasta istorie a pierit in negura vremii. Caninius, un bun prieten al lui Pliniu, a scris in versuri istoria expeditiei lui Traian, poem astazi pierdut. Appian, un mare istoric care a trait in vremea imparatilor Traian, Hadrian si Antoninus Pius, a scris in douazeci si patru de carti Istoria Romanilor, din care ne-a ramas numai jumatate. Cartea 22, care continea o istorie a Daciei, se afla tocmai intre cartile pierdute. Marele istoric Dio Cassius a scris si el o istorie a domniei lui Traian, nimicita cu totul de timpul necrutator. Dar si lucrarea sa de capatai, monumentala Istorie romana, la care a muncit 22 de ani, a ajuns la noi doar fragmentar, mare parte a ei fiindu-ne cunoscuta doar din unele rezumate tarzii. Intre cartile pierdute se afla si intreaga carte 67, care cuprindea expeditia si razboaiele lui Domitian contra dacilor si relatari ample etnografice, istorice si geografice despre Dacia. Tot pierduta este si cartea 68, care cuprindea expeditiile lui Traian in Dacia, caderea dacilor sub dominatia romanilor si colonizarea Daciei. Din acestea nu avem, ca si din multe altele, decat o foarte modesta prescurtare tarzie, plina si aceasta de lipsuri. Plutarh, celebrul istoric grec, a scris o biografie a lui Traian, care a avut aceeasi stranie soarta: pierduta cu desavarsire. Ammianus Marcellinus a scris o istorie de la Nerva pana la Valens, dar aceasta importanta scriere ne-a parvenit cu totul ciuntita. Din 31 de carti care o alcatuiau, cele dintai 13 au pierit - si tocmai acelea in care se trata si despre Dacia si in care se scria istoria de la anii 96 pana la 350 d.Cr. In sfarsit, Apollodor din Damasc a scris o carte in care descria detaliat constructia podului lui Traian. Nici aceasta nu a putut strabate veacurile..."
In continuare o sa postez un fragment al documentarului National Geografic (atit am mai gasit la ei pe site) iar apoi un filmulet gasit pe youtube.
