La modu' general

Am analizat si am dezbatut (in forul interior) daca sa scriu ceea ce ma framanta si nu-mi da pace de cateva zile. Pina la urma am luat hotararea de a posta, pentru ca in fond si la urma urmei este blogul meu si nimeni nu este obligat sa-l citeasca, asa ca nu trebuie sa ma screm sa scot chestii savante si destepte, pot s-o dau in balarii (ca de obicei).
Iata despre ce este vorba. Imi scrie amica mea din America, stiti voi care, studenta la facultatea de Istorie. Este in anul terminal si acum isi face lucrarea de licenta despre Vlad Tepes (propozitia asta a fost sa va tin la curent cu viata ei, ca poate va interesa).Si ma intreaba domnisoara studenta "...tu crezi ca Transilvania apartine de Romania sau de Ungaria?". Acum,sincer, voi ce ati raspunde in locul meu? Mie mi-a sarit mustaru' si i-am amintit de dacii liberi, de castrele romane,de martirii romani care au platit cu viata pentru ca au visat la unirea Transilvaniei cu Romania, de 1940 la Ip si Traznea...Si in plus, pe MINE ti-ai gasit surioara sa intrebi??? Mooooaama ce s-a ofticat. Ca asa procedeaza un istoric (adica ea),ca vrea sa afle din mai multe surse, ca de fapt de ce i-am zis ca e ignoranta, ca ea stie istoria zonei, dar vrea, de fapt, o opinie, ca bla-bla-bla. M-am abtinut cu greu s-o intreb daca ea considera ca sudul SUA apartine sau nu de Mexic, daca Alaska nu trebuie inapoiata Rusiei. Dar mi-am dat seama ca pe americanii astia ii cam doare in cur de propria istorie si intrebarile mele ar fi in van, ca nu ar afecta-o catusi de putin ironia mea.
De fapt care e problema mea? Pai bine frate, zici ca ma cunosti, sti ca sunt mai patriot asa de felu' meu, zici ca ai studiat istoria Romaniei, si mai mult, ai facut sapaturi arheologice la Porolissum in inima Ardealului iar apoi imi pui intrebari tampite si tot tu te superi?

Episodu' doi.
Imi intra in magazin (imi place mai mult termenul de pravalie) patru domnisoare, studente la nu-stiu-care facultate de sociologie din SUA, care fac practica, lucreaza sau freaca menta pe la un orfelinat din Iasi. Bun, frumos, laudabil. Ce pot sa viziteze prin Bucuresti? Una, alta, cealalta. Multumim frumos, daca mai vrem niste informatii uite adresa mea de mail, zice una din ele. OK, bye! Dupa o saptamina, nu am ce face si verific daca donsoara nu are si profil pe facebook. Surpriza, are! Vad ca postase niste poze din Bucuresti. Ia sa vad si eu opinii de calatorie, imi zic eu cu ditamai zambetu' pe fata. Zambetu' mi-a disparut in secunda trei. Poza cu ele in fata Palatului Parlamentului (Casa Poporului). Comentariul domnisoarei  " Era inchis. Bucurestiul ne uraste". Comenteaza si alta dedesubt  "De ce ne urasc?(Why they hate us?)". Cine pana mea te uraste? Cunosti macar notiunea de ura? Du-te in Irak sa vezi dragoste adevarata. Apoi urmeaza niste poze cu Centrul Vechi. 4 poze cu cani cu pisici, linguri cu pisici, cutii cu pisici...Atit ai inteles tu din Centrul istoric? Nu tu Hanul lui Manuc, nu tu Curtea veche domneasca. Apoi fotografiaza cladirea CEC. Comentariu  "Frumoasa arhitectura. Pacat ca este o banca tampita (dumb bank)". Pai proasta dreq, banca aia a fost facuta in 1897. SUA ce kkt facea p-atunci? Ma uit pe wikipedia si ce sa vezi? In 1897 voi fugareati indienii prin preerii si va impuscati pentru aur si pamant intre voi.

Deci eu ce sa cred despre americani? Daca astia care sunt studenti, studii superioare, cu carte (cum zicea bunica mea), cu acces la internet si la informatie, sunt prosti de baune, ce opinie sa-mi fac despre americanii de rand? Asta asa...la modu' general.

Fara comentarii

Nu mai este nimic de spus, nu mai este nimic de adaugat...

DINU C. GIURESCU: "Am sentimentul că sunt în 1940, în preajma prăbuşirii hotarelor noastre"

Data publicarii: 17.11.2011 11:02:00

 

Iniţiativa de a desfiinţa judeţele se înscrie într-un şir de acţiuni care sunt menite, pe de-o parte, să destrame unitatea teritorială a ţării şi, pe de altă parte, să şteargă identitatea noastră naţională. Se anulează, cu o trăsătură de pix, toată această întocmire care are o vechime între 600 şi 700 de ani, intrată în conştiinţa noastră, a mea.

Eu sunt din Vlaşca mai întâi, apoi din Argeş, şi pe urmă, evident, sunt din România, fiindcă Vlaşca şi Argeşul sunt parte din România. Ce facem? Ştergem cu buretele, ştergem cu pixul - tot? Unde voi fi? Din regiunea 1, cetăţeanul cu codul numeric personal cutare, pe care îl înscriu cu două-trei semne acolo, într-o listă şi, în felul acesta, am robotizat întreaga Românie. Eu nu mai aparţin unui judeţ, nu mai aparţin României. Aparţin unor sigle, unor numere înscrise… E trist!

Aşadar, ce se întâmplă acuma cu desfiinţarea judeţelor se înscrie în două tendinţe foarte clare din ultimii ani. Pe de o parte destrămarea teritorială a României şi, pe de altă parte, ştergerea identităţii noastre ca români. Am să enumăr câteva argumente:

Primul: regiunile de dezvoltare, acel faimos proiect, din păcate al UDMR-ului: 50.000 Km² , taie Transilvania în două, pe linia trasată de arbitrajul de la Viena din ’40. Acesta este un fapt.

Al doilea: statutul minorităţilor care se pregăteşte. Dacă se adoptă, prin formulă magică a asumării răspunderii, vom crea zeci de autonomii teritoriale, sub pretextul autonomiilor culturale. Autonomii teritoriale în Transilvania care vor face tranziţia de judeţele secuieşti, şi până la graniţa cu Ungaria.

Al treilea argument: legea arhivelor, în speţă întoarcerea arhivelor la emitent! Dumneavoastră ştiţi ce înseamnă asta? Să le întorc unde? Emitentul a fost până în 1918 Ungaria sau Austria. Acolo le întorc? Eu cred că nu-şi dau seama oamenii de catastrofa pe care o pregătesc României. Dacă le-aş propune Statelor Unite să întoarcă arhivele de la Arhivele Naţionale Centrale din Washington DC la diferiţii emitenţi, eu cred că s-ar uita şi ar spune probabil că este un act de trădare naţională, de destrămare a unităţii Statelor Unite.

Al patrulea argument: legea educaţiei. Suntem educaţi după moda nouă europeană, în care 92% dintre elevii autohtoni au mai puţine drepturi decât 8% dintre elevii minoritari. E bine că au minoritarii drepturi, dar vreau ca şi majoritarii să aibă aceleaşi drepturi!
Aceeaşi lege enumeră 22 de principii directoare, unul din principii este şi cultura, identitatea şi istoria românească, dar în lege nu se află nimic pentru promovarea acesteia. Mai mult decât atâta: finanţarea este favorizantă pentru minoritari: dacă sunt 10 elevi minoritari români într-un sat, desfiinţăm şcoala respectivă, iar dacă sunt zece minoritari într-un sat, facem o şcoală specială. Iată, deci, ce înseamnă legea educaţiei europene… Nu mai vorbesc de autonomia universitară, care acolo e proclamată cu litere groase dar, în realitate, universităţile sunt supravegheate, acuma, cum nu au fost niciodată înainte, după bunul plac al rectorului şi al altora.

Al cincilea argument: nu mai avem manual de istoria românilor. Elevii de clasa a XII-a au un manual pe care scrie Istorie, iar înăuntru e tranşată, ca la abator, istoria românilor pe teme mari, pe care le înţelege un om care cunoaşte istoria românilor, dar nu unul care trebuie s-o înveţe, fiindcă principiul cronologic a fost desfiinţat.

Al şaselea argument: eu pot să insult acuma drapelul ţării, personalităţile marcante… În lege nu mai există incriminare penală pentru acest lucru, pentru profanarea sau batjocorirea simbolurilor naţionale. Fac ce vreau şi ce păţesc? În cazul cel mai bun, dacă acţionează guvernul sau autoritatea, primesc o amendă.

Al şaptelea argument: am aflat cu stupoare că asociaţia culturală Forumul Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş nu primeşte un leu de la Guvern pentru acţiunile sale culturale.

Al optulea argument: ora de istorie la televiziunea romană nu mai este. Nu mai există, pur şi simplu.

În al nouălea rând: desprinderea propagandistică, şi chiar mediatică, a celor două judeţe şi jumătate secuieşti.

În al zecelea rând: reforma sistemului sanitar, care poate să ducă foarte departe, spre dezastru.

Peste toate – şi cu asta am terminat – vine anularea Parlamentului. Asumarea răspunderii este o formulă extraordinară, ca să nu mai conteze Parlamentul. Marea Adunare Naţională era mult mai logică decât Parlamentul de astăzi. Spunea Constituţia din ’65: „forţa conducătoare din Republica Socialistă România este Partidul Comunist Român” – monopolul puterii. Era clară puterea. Deputaţii votau aşa cum spunea Partidul. Acuma nu! Avem un regim, chipurile, pluralist şi, în schimb, ne asumăm răspunderea încât orice lege poate să treacă în momentul de faţă, fiindcă Guvernul beneficiază de o majoritate aritmetică, care nu mai corespunde în niciun fel cu opţiunile şi cu sentimentele populaţiei.

Revin la judeţe. Acestea nu sunt o creaţie a lui Mircea cel Bătrân. Judeţele erau acolo şi Mircea le-a întărit. Nu sunt o creaţie a lui Carol I sau a lui Alexandru Cuza. Erau acolo. Domnitorul unirii şi fondatorul monarhiei le-au întărit doar.
Culmea este că Uniunea Europeană nu ne cere această desfiinţare a judeţelor. Este o mistificare grosolană, urâtă de tot, să spui oamenilor că UE ne cere aşa ceva. Dar nu este adevărat! Franţa şi-a menţinut zeci, sute de departamente, Germania la fel, Anglia la fel. Fiecare unitate teritorială cu numele ei este acolo, numai noi le desfiinţăm.

Partea cea mai gravă e că vor să ne şteargă memoria, vor să ne şteargă identitatea. Prin toate aceste răsturnări, prin toate aceste acţiuni de buldozer, pur şi simplu, vor să fiu ca frunza pe apă - căci frunza este acum un simbol - să nu mai ştiu ce e cu mine, să fiu un fel de cetăţean, aşa, al nimănui, care locuiesc într-o regiune desemnată printr-o cifră romană, şi care voi fi, încă o dată, înscris, printr-un indicativ numeric, într-o listă. Acest tip de om nu are decât nevoi imediate: trebuie să se ducă la mall, să cumpere o maşină şi să călătorească, poate, în străinătate, şi să se îmbrace bine. Asta este tot, dar în cazul ăsta România: adio! Aici este partea cea mai gravă. Prin desfiinţarea judeţelor îmi iei baza mea teritorială care de sute de ani există acolo.
Bunicul meu s-a născut în Buzău, şi judeţul Buzău există şi astăzi. De patru generaţii suntem buzoieni prin naştere. Ăla este primul loc. Îmi ştergi şi Buzăul? Ce fac? Unde sunt născut? În raionul Stalin din Bucureşti?

Se vehiculează teoria că noi am ajuns în Transilvania prin secolul XII-XIII... Asta este o veche temă de propagandă: neputând să conteste majoritatea absolută a românilor, au început să spună: „da, dar voi aţi venit după noi, şi noi am fost primii ocupanţi” şi alte teorii din acestea. În Ardeal, însăşi constituirea voievodatului Transilvaniei în cadrul regatului maghiar este un ecou al formei vechi de organizare, din vremea când românii conlocuiau cu slavii pe teritoriul Ardealului. (aşa cum a fost voievodatul Ţării Romaneşti).

Cât priveşte judeţele, să luăm două exemple: Maramureşul şi Bihorul. Sunt forme vechi de organizare pe care regatul maghiar, în momentul în care a încorporat Transilvania, le-a preluat şi le-a transformat în comitatele regatului. Iar mai târziu, când Ungaria a făcut dualismul cu Austria, a reînfiinţat toate judeţele. Judeţele din Transilvania sunt judeţele care s-au constituit de-a lungul vremilor. Atât de puternică era instituţia, încât Austro-Ungaria a extins această instituţie a comitatelor, echivalentă cu judeţele, pe toată Ungaria mare, aceea din 1867.

Tot ce am înşirat până acuma, acei paşi mai mari sau mai mici pentru destrămarea unităţii teritoriale şi a demnităţii româneşti, merg toate ca un şuvoi către o singură ţintă, suprimarea articolului 1 din Constituţie: România este stat naţional, unitar, suveran şi indivizibil. Asta le trebuie, asta vor să suprime. Şi o suprimă în momentul în care, în conştiinţa elevilor din liceu, dispare Istoria românilor ca materie de învăţământ, sau când cetăţenii dintr-o urbe nu mai au conştiinţa că sunt români. Poate nici măcar că sunt bucureşteni sau braşoveni, ci aşa, nişte cetăţeni în derivă printr-o regiune de dezvoltare, numerotată cu 1,2,3, 4 sau 5.

Dacă doriţi să rememoraţi, sau să vedeţi pentru prima oară, cine au fost cei care au distrus judeţele României, să ne întoarcem în 1950, ca să vă arăt o lege adoptată de Marea Adunare Naţională, chiar în anul care reprezenta debutul obsedantului deceniu. Aş spune cel mai urât, cel mai trist şi cel mai greu de suportat deceniu din istoria modernă a României. E vorba de Legea nr. 5 din 1950, cea care desfiinţa judeţele României, şi o făcea sub conducere sovietică. Astăzi, la Punctul de Întâlnire am adus un extras:
„Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române
În temeiul art. 38 din Constituţia Republicii Populare Române, văzând Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 935 din 31 august 1950, adoptă următoarea lege pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române.
Articolul 1”... Fiţi foarte atenţi la acest articol 1, fiindcă argumentaţia comuniştilor sovietici din anii ’50 seamănă foarte mult cu ceea ce oferă astăzi ca motivaţie, regimul Băsescu-Boc. Tot sub masca bunăstării economice şi a atragerii unor fonduri şi a cooperării dintre tot felul de persoane fizice şi juridice, sub aceeaşi motivaţie ne este propusă acum, ca şi atunci, desfiinţarea judeţelor.

Iată aşadar ce spune acest articol 1:
„Pentru asigurarea dezvoltării industriei şi agriculturii, în scopul construirii socialismului şi a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru a înlesni cât mai mult apropierea aparatului de Stat de poporul muncitor, pentru a contribui cât mai temeinic la asigurarea rolului politic conducător al clasei muncitoare şi la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, TERITORIUL ROMÂNIEI SE ÎMPARTE ÎN: REGIUNI; ORAŞE; RAIOANE.
Regiunile din Republica Populară Română şi capitalele lor sunt:...”

Am sentimentul că sunt în 1940, în preajma prăbuşirii hotarelor noastre. E de spus numai că fiecare om trebuie să-şi dea seama că soarta lui personală, afară de beneficiarii regimului, depinde de ce se joacă acuma. Se joacă integritatea teritorială a României, se joacă stabilitatea ei, se joacă identitatea, sentimentului că eşti român, se joacă apărarea ţării. Statul de astăzi nu mai apară România. Statul de astăzi apară pe altcineva, dar nu obştea românească.
De aceea fiecare dintre noi, cu mijloacele pe care le are, trebuie să spună NU. „Nu!” – la ceea ce se pregăteşte în momentul de faţă şi să revenim la tradiţiile noastre, să revenim la puterea noastră din totdeauna.

(Textul de mai sus este o sinteză a afirmaţiilor făcute de Prof. Acad. Dinu C. Giurescu la emisiunea„Punctul de întâlnire” de la Antena 3)

Inainte de 1 Decembrie

”Patriotismul, nu-i brăţară sau papion sau pălărie, să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine. ŢIE. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii, n-ai cum să-l lepezi după tine. Îl porţi ca pe-o cămaşă a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi văd, citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost Dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui... şi-mi răstigneşte poezia.” (Tudor Gheorghe)

Am inceput cu acest citat pentru ca deja ma scarbeste falsul patriotism care se manifesta zilele astea. In tot timpul anului, sunt unii care nu dau doi bani pe Romania, iar acum isi pun poze la avatar cu persoana lor infasurata in Tricolor. In zilele acestea, premergatoare Zilei Nationale, este in trend  sa fi patriot, sa porti macar o bucatica de Tricolor, chiar daca in 364 de zile tu te cam pishi pe tot ce inseamna Romania. De exemplu,prin Iunie mi-am facut un tricou pe care scrie "Mandru ca sunt Roman" ( recunosc,ideea am furat-o de pe un site). Vine unu' in magazin si imi zice: De ce esti dumneata mandru ca esti roman? Ce motive ai sa fi mandru? Nu vezi frate ca nu avem autostrazi iar prin Bucuresti misuna cainii vagabonzi si e plin de gunoaie?...Acelasi individ vine ieri si isi cumpara un stegulet cu Tricolorul si incepe sa se laude in gura mare ca el o mearga sa vada parada, si nu o sa stea acasa precum altii, ca n-are importanta daca este frig, uite ce patriot este el...

Initial vroiam sa pun in acest articol un filmulet imprastiat pe facebook, un filmulet despre Romania, un documentar facut de niste englezi care vorbesc la modul superlativ despre frumusetile Tarii si datinile noastre. Apoi m-am razgandit. De ce as face asa ceva? Acel documentar este facut pentru romani, pentru patriotii astia de 1 Decembrie, ca sa se mire si sa se minuneze  " Iote nene ce tara misto avem! Vezi? Pina si englejii ne lauda. Si i-auzi si la Charles asta, cica se trage din Dracula...Hai ca i-am prostit pe prosti, le-am luat banu' la fraieri ! Sunt mandru ca sunt roman." 

Este cam acelasi sentiment care ma  incearca de Craciun sau de Paste. Lumea alearga dupa cumparaturi,cozonaci, carne de porc/miel, mincare si bautura pe rupte... si parca mai era ceva...bai sigur nu ai uitat nimic? pana mea fratioare...Aaa tre' sa mai facem o oprire pe la o biserica. De ce? Nu stiu, da' cica asa se face. Acelasi lucru se intampla si acum, cu ocazia Zilei Nationale. Mi-a placut declaratia lui Ilie Nastase " Patriot trebuie sa fi un an intreg, nu numai o zi." 

Daca o sa am inspiratie sau ceva de spus, o sa mai scriu un articol dupa 1 Decembrie, daca nu... 

Inchei articolul cu o urare: LA MULTE MILENII TARA MEA DRAGA !!!

Despre Oameni

Ajunsesem intr-un punct in care imi pierdusem speranta ca mai pot exista oameni care sa puna mai presus decat interesul lor ( de obicei material si imediat),interesul unui grup, credinta intr-o idee, sa treaca linia dintre vorbe si fapte. Nu o sa dau nume, pentru ca nu cred ca acei Oameni si-ar dori asta, pentru ca ei sunt acei anonimi, acei cativa care sunt cunoscuti doar de o mina de prieteni, si- de obicei- sunt strigati pe prenume sau porecle, desi acesti Oameni ar trebui sa se numeasca Domni si Doamne.
Ii respect pentru ca acesti Oameni lupta pentru o idee fara a astepta o remuneratie, fara sa ceara sa fie mediatizati sau orice alta forma de recompensa materiala. Acesti Oameni  lasa comoditatea si  "actiunea" din spatele monitorului si a tastelor pentru a face efectiv ceva. Ei mi-au demonstrat ca inca mai exista speranta, ca inca nu este totul pierdut, ca inca mai exista Oameni.
Faceam parte din categoria aceea care se lasa influentata de cuvinte ca: La ce bun? Si la ce rezultat se ajunge,intr-un final? Nu vezi frate ca efortul asta e de pomana? Cui ii mai pasa? Te zbati degeaba, ca astia tot ce vor ei fac...Da,stiu ca suna mioritic,dar recunoasteti ca si voi ati fost, candva, descurajati de oameni si cuvinte de genul asta.
Dar am gasit, am vazut ca mai exista si altfel de oameni,iar acestia mi-au aratat ca este timpul sa trec si eu la fapte, ca de cuvinte si bloguri este plin internetul, dar de oameni care sa puna mina la treaba...cam este lipsa. Degeaba stau eu si scriu 'jde mii de articole daca in plan efectiv nu fac nimic.
In final as vrea sa scriu despre un OM.
Nu o sa fac greseala de a-l aseza pe un piedestal si de a-l zeifica, pentru ca daca as proceda asa, as constata, intr-un final, ca acel zeu este de fapt un om, cu bune si rele, dar...un om si nu un zeu.
DAR...Dar acesta nu este un om obisnuit. Este esenta bunului-simt, a modestiei, este cel care pune Suflet si pasiune in lupta sa, si repet, lupta pentru o cauza, pentru o idee si nu pentru sine.
Nu mai am cuvinte pentru a lauda faptele acestui OM, asa ca voi incheia prin a spune:
" Ma plec cu deosebit Respect in fata Dumneavoastra!"

Dac Fest 2011

In curand va incepe editia a II-a a Dac Fest.
Teoretic ar fi un moment de bucurie pentru mine, pentru ca imi doream extraordinar de mult sa particip. Planificasem totul inca de la inceputul lunii August, si atunci imi doream ca un copil care asteapta sa vina Craciunul, sa vina mai repede luna Septembrie. DAR...Dar toate planurile mele erau facute pentru 23-25 Septembrie, pentru ca la acea data s-a tinut editia precedenta. Am aflat Duminica 4 Septembrie ca editia din acest an se va tine   in perioada 9-11, si atunci totul s-a naruit.
Trecand peste frustrarea aceasta (cu greu), am decis sa pun un afis pe suportul de la intrarea in magazin, prin care sa anunt evenimentul. Daca eu nu pot merge, macar sa promovez festivalul dupa umilele mele posibilitati.
Sa nu fiu inteles gresit. Nu acuz pe nimeni de nimic, desi Luni eram plin de nervi  si toata lumea era vinovata pentru naruirea visului meu, dar am realizat ca lipsa banilor, programul de la munca si altele, nu sunt responsabilitatea altora ci a mea. Poate ca anul viitor voi fi mai intelept, voi avea mai multi bani si posibilitatea de a pleca de la munca atunci cand vreau eu (v-am zis eu ca sunt frustrat?).
Imi doream atit de mult sa-i cunosc pe Oamenii (cu O mare!) de la Terra Dacica Aeterna...Poate la anu'...
Pina la anu', insa, va prezint afisul Dac Fest 2011.

Am rugamintea, la cei care citesc randurile acestea, sa participe la acest eveniment si sa transmita si gandul meu bun si o imbratisare frateasca Oamenilor care fac ceva pentru Tara asta.

DACII LIBERI, de Adrian Paunescu

Noi n-am avut nevoie

Sa luam adeverinte

Ca vietuim acasa.

In patrie la noi,

Am fost si vom ramane

De-a pururi dacii liberi

Si iubitori de pace,

Si vrednici de razboi.

La Sarmisegetuza.

La focuri, cu Zamolxe,

Si stelele din ceruri

Din sange ni se rup.

Nu ne-au invins romanii

Si-am ras de toti barbarii

Strigand la ei cu steagul

Facut din cap de lup.

Aceasta dam de stire,

De sub pamantul nostru,

Urmasilor in care

Reinviem acum.

Femeile iubindu-si

Sa nasca dacii liberi

Spre razbunarea noastra

Pe cel din urma drum.

Numiti si tara noastra

Cu numele ei dacic

Iubiti pe nou venitii

Dupa atatia ani,

Dar vesnic tineti minte

Ca peste dacii liberi

Au tot calcat invazii

Si altfel de romani.

Noi am ramas in glie

Si devenim padure,

Si devenim recolte,

Sa va hranim pe voi,

Si temelia tarii

S-o intarim cu oase

Si iubitori de pace,

Si vrednici de razboi.

Cu tot ce nazareste

Din firea noastra veche,

Dam Romelor de stire,

Prin ierburi murmurand,

Ca numai oboseala

Ne-a asezat sub scoarta,

Dar daca e nevoie

Ne vom scula oricand.

DAC Fest, 25 Septembrie 2010

" Vrednic stramos asculta-ne ruga, ruga ce-si are izvoarele in chinurile aduse de stapani straini".
P.S. Editia a II-a va avea loc in perioada 9-11 Septembrie 2011

Nu sunt singur.

"Acuzati-ne de patriotism! Pentru ca am ajuns, in tara noastra sa fie o vina dragostea de Tara si de Poporul care ne-au nascut si crescut! Sa ne fie rusine sa ne afisam Steagul! Da, suntem Patrioti! Da, inca mai credem ca neamul nostru va redeveni ceea ce a fost. Inca mai stim ca pasarea Phoenix s-a nascut si va renaste pe plaiurile noastre. Speram ca munca noastra va va fi de ajutor in cautarea radacinilor voastre, fie ele spirituale sau istorice. De fapt amandoua, pentru ca una fara alta in istoria noastra nu exista si nu vor exista niciodata! Si daca ne permiteti, un mic sfat: Intrebati-va inima de ce lacrimeaza la auzul muzicii noastre traditionale sau cand cititi poezii despre Tara Noastra. Si veti afla in voi Istoria si Credinta, mai mult decat in orice alta parte! "

Citatul de mai sus este luat de pe pagina de inceput a site-ului Dacia Nemuritoare.

Deci nu sunt singurul care gandeste asa, deci ca mine mai sunt inca ( cel putin) 900 de oameni.
Quad erat demonstrandum

Mai putem vorbi despre Romania?

In afara de faptul ca a vorbi despre Romania este desuet, ca sa nu zic de kkt (si iar imi revine in minte gestul ala de lehamite "Mai lasa-ma dom'ne cu patriotismul asta!"), in afara de faptul ca ne iubim Tara doar daca ne ofera ceva in schimb, in afara de faptul ca majoritatii le este rusine ca sunt romani, le este rusine de Tricolor si, ca sa scurtez, este mai bine sa NU abordam subiectul Romania. In afara de toate astea, mai putem vorbi despre TARA Romania?
In Iunie i-a bashit unuia mintea sa propuna regionalizarea Romaniei.O noua regionalizare. Mai degraba o federalizare.

Am asteptat o reactie a Poporului, o revolta....ceva,un semn ca Poporul traieste si reactioneaza atunci cand un nemernic ataca existenta Tarii. Nimic! Nu s-a intamplat nimic. Niste discutii docte spre semi-docte la tv, si cam atat. Poporul si-a vazut linistit de sfarsitul de saptamana si l-a durut in cot daca luni se trezea in Romania sau in alta tara, sau chiar daca ramanea fara tara. In aceste conditii ii dau perfecta dreptate dlui acad. Florin Constantiniu in ceea ce scria in "Istorie si civilizatie", nr. 22. Imi permit sa citez din articolul Domniei Sale:
<< ...Ungurii au inscris in noua lor Constitutie principii si adevaruri fara sa se teama de reactiile altora.Iata cateva dintre ele: "Suntem mandrii ca Regele nostru Sf. Stefan a fondat statul maghiar pe baze solide, cu o mie de ani in urma, si ca a facut tara noastra parte a Europei crestine. Suntem mandrii ca stramosii nostri s-au luptat pentru supravietuirea, independenta si libertatea tarii noastre.[...]" Sa fim sinceri; daca la noi cineva ar face asemenea declaratii, imediat,[...] ar fi calificat de nationalist, nostalgic, securist.Nu! Noi nu avem sentimentul demnitatii si al mandriei nationale, care a inspirat principiile Constitutiei ungare.Indiferenta, ignoranta, critica de doi bani ne devasteaza mintile si ne saracesc sufletul. Maghiarii au si acum o "credinta fanatica", noi nu. Iar marile fapte in istorie se savarsesc numai cu o astfel de credinta. Cum sa o sadesti in tinerele generatii, cand, de pe bancile scolii, predarea istoriei este golita de continutul sau patriotic? [...] Vom mai redobandi vreodata "credinta fanatica" in stare sa ne readuca pe marea orbita a istoriei? Tare mi-e teama ca nu.>> (sublinierile din text imi apartin)

Si, iata, ca nu am spus eu, un biet comat, cele de mai sus ci un respectabil academician. Si, iata, ca lehamitea vizavi de situatia Tarii, ajungandu-se pina la indiferenta daca mai exista sau nu o Romanie, sictirul fata de tot ceea ce poate avea legatura cu patriotismul; toate acestea au ajuns palpabile, devenind aproape materiale.

Un alt subiect, pe care l-am abordat si eu intr-un articol anterior, este cel al predarii istoriei in scoli, Istoria Romaniei, cu accent pe mandria de a fi roman, prin insuflarea unui sentiment de patriotism. Parca am presimtit ceea ce urma sa se intample la examenul de bacalaureat. Sa detaliez un pic. Nu procentul de promovabilitate de 48 % vreau sa-l aduc in discutie, pentru ca nici acesta nu este relevant, ci faptul ca educatia este sub orice limita, iar de aceasta situatie se face raspunzatoare TOATA LUMEA, nu numai elevii sau cadrele didactice, nu numai ministrii sau reformele invatamantului. Atata timp cat pe toate canalele media se promoveaza asiduu imaginea unor capatuiti peste noapte, modelele in viata ale tinerilor vor fi adoptate, fara prea multe ezitari, din randul curvelor sau ale smecherilor, fara nicio educatie in viata. Dar lucrul cu adevarat grav de-abia acum va sa se intample, si anume ca fara o educatie solida, fara o minima constiinta patriotica, toti acesti tineri vor fi pusi sa decida viitorul Tarii. Ghiciti ce se va intampla... Multora le este indiferent daca Romania este formata din n judete, sau t regiuni, sau chiar daca din Romania mai ramane doar un oras.Cat de greu va fi sa convingi o mina de tineri lipsiti TOTAL de cel mai mic sentiment patriotic, sa voteze schimbarea Constitutiei asa cum vrei tu? Pentru ca, sa nu uitam, acesti tineri au drept de vot !!!

Iar in conditiile de mai sus MAI PUTEM VORBI DEPRE ROMANIA ?

Un fel de concluzie

Ce concluzie s-ar desprinde citind primele articole?
Ca imi iubesc Tara si nu suport sa-mi vad co-nationali umiliti, ca nu suport sa vad cum incearca unii sa ne indeparteze copiii de istoria nationala, ca sunt mandru de Tricolorul meu, intr-un cuvant sunt patriot.
In al doilea rand imi afirm compasiunea pentru cei saraciti si umiliti in propria Tara, pentru cei multi si nevoiasi,pentru cei ce muncesc din greu o viata intreaga si intr-un final rezultatul muncii lor sa fie o imensa batjocura. Toate acestea ma duc cu gandul ca asa avea ceva socialist in suflet.
Patriot-socialist,national-socialist......NAZIST ???
Este bine? Este rau?
Nu abordez termenul din perspectiva istorica.Nu stiu ce a fost in 1933-1936, nu stiu care au fost premisele economice-sociale care au condus la aparitia nazismului.
Intrebarea pe care o pun este: CEEA CE SIMT SI GANDESC EU ESTE BINE SAU RAU?

Socialist ?

Acu vreo 2-3 ani a fost prezentata la stiri situatia unei batrane care a primit pensia in valoare de 3.000 lei ( 0,3 RON). Avand in vedere ca era Ajunul Craciunului si ca postasul nu avea marunt la el, i-a dat 5.000 de lei ( 0.5 RON).
Imaginea acelei batrane ma urmareste si acum, imaginea chipului brazdat de ani, de vant,de soare, de griji si boli, de munca si suferinta. Nu pot uita lacrimile care ii brazdau obrajii. Nu pot uita mainile facute caus care asteptau Pensia.
Ma cuprinde un val de revolta la gandul ca mai sunt multi batrani in situatia asta, ca mai sunt multi batrani batjocoriti in propria Tara, ca sunt umiliti de colegii copiilor lor. Ma doare ca isi doresc sa moara decat sa mai traiasca in conditiile astea, si astea spuse dupa o viata de munca. Cei care ii batjocoresc pe acesti batrani nu au ani de viata cati ani de munca au batranii.Sa-ti respecti stramosii? Ma faceti sa rad.
Sa va povestesc o intamplare.Intr-o zi intra in pravalie un batran. Era intr-o Duminica dimineata.Era liniste, nu era lume,totul era de un calm neobisnuit pentru centrul Bucurestiului. Batranul intra si incepe sa se uite la produse.Calm,fara graba,pe indelete, fara sa scoata niciun cuvant. Dupa vreo jumatate de ora ajunge in dreptul unei perechi de opinci.Se opreste, se intoarce spre mine si spune: " Acestea ar trebui sa reprezinte simbolul national". Va dati seama ca am ramas perplex. Nu stiam daca batranul glumeste sau vorbeste serios.El vazand starea mea de confuzie, imi spune pe acelasi ton bland, monoton: " Domnule draga,eu de formatie sunt arhitect. Parintii mei, oameni incaltati in opinci, au reusit sa ma tina pe bancile scolii cu sudoarea trudei lor. La fel ca mine sunt multi oameni tinuti in scoli de parinti incaltati in opinci. Pot trage concluzia ca Tara asta a fost ridicata de oameni incaltati in opinci,sau daca vreti, de Opinca Tarii". Mi-a spus "Buna ziua" si a iesit din magazin. In urma sa am ramas vreo 5 minute gandindu-ma la cele spuse de batran. Apoi am luat o eticheta si am lipit-o pe acele opinci. Pe eticheta am scris SIMBOL NATIONAL.
Acum stau si ma intreb daca Opinca Tarii merita batjocura asta. Chiar intr-atat va urati parintii si bunicii incat sa-i umiliti in halul asta?
Daca tot ceea ce am scris inainte, compasiunea fata de cei suferinzi si saraciti inseamna socialism, inseamna ca si eu sunt socialist.

Tara MEA

E tara MEA,asa cum o vad si o simt eu, cum o inteleg eu. Vorbesc despre tara care are Valea Prahovei, Cheile Bicazului, manastirile din Bucovina, Delta Dunarii, muntii Fagaras si Varful Omu, Marea Neagra si muntii Apuseni si multe multe altele la fel de frumoase. Toate acestea fac parte din Tara MEA.
Dar de ce, oare, a-ti iubi Tara a ajuns de kkt? Nu mai e in trend, e perimat si desuet. Prostimea cade in cur de admiratie fata de patriotismul americanilor sau al turcilor, care arboreaza drapelul lor national in permanenta, dar sa te fereasca Cel de sus sa porti Tricolorul. In cel mai fericit caz esti considerat nebun. Nu fac acum parada de patriotism sau de spirit revolutionar, dar ma deranjeaza diferenta asta de masura in a evalua "dragostea de tara". La ei e super-cool, la noi e de prost-gust.
Ma scoate din sarite faptul ca toate valorile nationale autentice s-au dus dreq. Nimeni, dar absolut nimeni,nu se preocupa de educatia generatiilor care vin din urma. Vom avea copii fara trecut, fara istorie, debusolati, dar carora le pretindem sa creeze un viitor maret. Le cerem sa puna o cupola pe un fundament inexitent.Nu avem nicio obligatie fata de nimeni, ne doare-n cot de ceea ce se va intampla peste un an sau cinci, sa nu spun de peste douazeci de ani. Traim clipa, traim in prezent iar viitorul reprezinta,maxim,saptamana care urmeaza.
Ma enerveaza fuga asta spre europenizare, globalizare si alte kkturi d-astea. "Marea familie europeana" NU EXISTA ! Pierderea identitatii nationale ne transforma in nulitati. De ce nu ne da exemplu Franta? De ce nu renunta la identitate nationala Germania? Ne-am gasit noi sa dam un maaare exemplu de ce colosali pro-europeni suntem. Aruncam la gunoi doua milenii de istorie si altii se mandresc cu doua sute de ani.
" Lasa-ne frate cu discursul asta patriotic!". Da, ne-am saturat de vorbarie despre Tara, si parca nici nu ne mai place ca ne numim romani. Romania si orice cuvant derivat este peiorativ, mai grav decat injuratura de mama. Aaa era sa uit de cuvantul Natiune. Cuvantul asta e cel mai de rusine, mai tabu decat partile intime. "Natiune- national" este combinatia perfecta ca sa deveniti indizerabili in orice cadru social. Daca vreti sa fiti marginalizati rapid, folositi combinatia de mai sus.
Sa-ti iubesti Tara, sa vorbesti frumos despre oamenii ei, sa-ti cunosti istoria,sa arborezi drapelul Tricolor, iata niste fapte care te transforma in personaj negativ, tinta ironiilor si poate chiar mai rau.
Eu imi asum aceste riscuri si afirm cu toata puterea sufletului meu ca IMI IUBESC TARA.